Tehnologia no till pentru o agricultura sustenabila

Nota: Acest articol face parte dintr-o serie dedicata imbunatatirii solului: ce este fertilitatea solului?, culturile verzi, activatori de sol, programe de pasunat.


Tehnologia no till este o caracteristica de baza a agriculturii sustenabile. Avand nevoie de semanatori specializate, este un sistem de lucrari minime ale solului, si se preteaza cel mai bine fermelor mari.
In gradini individuale fara sapa, pe suprafete mici, se foloseste mulciul. Afla mai multe despre permacultura in gradina si gospodarie!

Tehnologia no-till aduce urmatoarele avantaje:

Semanatoare no till

O semanatoare no till (in miriste), nu necesita pregatirea patului germinativ inainte de semanat

Tehnologia no-till in Romania si in lume

La nivel mondial, tehnologia no till este practicata pe o suprafaţă de peste 70 milioane ha, mare parte in America Latină, SUA şi Australia, şi doar o mică parte, în celelalte zone ale lumii. De remarcat afirmatia unui fermier american, care declara ca: “Nimic nu mi-a schimbat viata la fel de mult ca electricitatea si sistemul no till

In Europa, Franta este una din tarile unde concepte ca no-till, culturi verzi, si agricultura ecologica, se imbina armonios

In Romania, unul din pionierii acestui sistem este compania Agricost din insula mare a Brailei. Reportajul de mai jos arata folosirea acestei tehnologii.

In conditiile in care fermele moderne merg din ce in ce mai mult pe lucrari minime ale solului, noi ne putem permite sa ramanem ignoranti?

Cum integram tehnologia no till in ferma?

V-ati intrebat vreodata de ce in Romania atat de putini fermieri reusesc sa aplice acest sistem?
Pentru ca un fermier care vrea sa foloseasca tehnologia no till, trebuie in primul rand sa isi schimbe intelegerea si perceptia asupra agriculturii. Pana acest pas nu este realizat, fermierul nu va avea succes. Usor de zis, dar pentru majoritatea fermierilor, blocati in metodele invechite, aproape imposibil de realizat.

Simpla achizitionare a unei semanatori no till, si folosirea tehnologiei conventionale, duce de cele mai multe ori la esec. No till este un intreg sistem, iar semanatoarea este doar un element din acest sistem.

Care sunt componentele sistemului no till?

Pentru a folosi cu succes tehnologia no till, trebuie sa intelegem ca lucrarile solului, in mod obisnuit efectuate de catre utilaje, vor trebui sa fie facute de catre aliatii cei mai de pret al fermierului – micro si macroorganismele – lucratori neobositi 365 zile / an, fara pretentii de salariu.
Pe cat de simplu poate parea acest lucru, pe atat de complicata poate fi punerea lui in practica pentru o persoana neexperimentata.

Componentele principale ale sistemului no till sunt:

Ne mai surprinde oare faptul ca in Brazilia, tara care a popularizat tehnologia no till, 75% din fermierii care aplica acest sistem, folosesc si culturi verzi?

Din nou trebuie sa ne intrebam: “Ne putem permite sa ramanem ignoranti?”

Cum folosim no till in agricultura ecologica si permacultura?

In sistemul no till, unde aratura este redusa si de multe ori eliminata, combaterea buruienilor poate parea o sarcina imposibila.

Pentru a putea realiza acest lucru, practicantii de agricultura ecologica si permacultura au nevoie de o de o intelegere foarte buna a modului de functionare a culturilor verzi si a rotatiei, acestea fiind mecanismele principale de combatere a buruienilor.

Semanatoare no till in cultura verde

Insamantatul folosind o semanatoare no till, in aceeasi trecere cu desfintarea culturii verzi. Stratul vegetal de la suprafata solului impiedica aparitia buruienilor pentru o perioada de 8 saptamani

In sistemul no till, alegerea speciilor folosite ca si culturi verzi, si momentul infiintarii si desfintarii acestora sunt critice, acestea influentand drastic gradul de imburuienare si productia.


Nota: Acest articol face parte dintr-o serie dedicata imbunatatirii solului: ce este fertilitatea solului?, culturile verzi, activatori de sol, programe de pasunat.

Lasa un raspuns

Comentarii

  1. Ovi

    In documentar este prezentat numai inceputul (insamintarea). Exista si o continuare, cum au evoluat culturile respective si care au fost productiile?

    • Referitor la productie, nu as putea sa va dau o cifra exacta, insa ceea ce stiu este ca in 2015 s-a extins suprafata din insula semanata in miriste. Sa vedem ce aduce 2016 🙂
      Sanse mari sa existe si filmari pe youtube, puteti cauta mai multe interviuri cu dl Buzdugan.

      Daca inca mai aveti dubii cu privire la productiile din sistemul no till, ar trebui sa va intrebati de ce suprafata este in crestere in fiecare an, si fermierii care trec la no-till raman la acest sistem.

      Puteti lua legatura si cu INCDA Fundulea, din 2010 face cineva cercetare acolo pe no till. La ultima discutie, mi-a spus ca la porumb, recoltele sunt in medie mai mari cu 1t
      .

      • Ovi

        Eu nu am dubii in legatura cu sistemul asta, eu nu inteleg de ce nu se generalizeaza. 😀

        • Problema principala este…retincenta la informatia noua.

          Dupa cum ati vazut si in reportaj, si dl Buzdugan a spus ca prima data cand au incercat no till, toata lumea a spus “cine-a mai pomenit?”, “cum asa ceva?”, “nu se poate!”, etc. Si vorbim de oameni foarte inteligenti si bine pregatiti.

          De fapt, cu cat esti mai bine pregatit, cu atat iti e mai greu sa accepti ceva total diferit de ce ai facut pana acum. E vorba si de orgoliu.
          Daca esti inginer agronom, iar in facultate si in ani de munca in domeniu ti s-a spus ca fara arat si discuit nu faci nimic – e greu sa iesi din mentalitatea asta, chiar daca vezi ca vecinului care si-a vandut plugul ii merge mai bine.

          Noroc cu cei mai deschisi la minte, si cu tinerii, care-s mai receptivi la nou!

          Cu siguranta ca, pe masura ce cresc exemplele si cercetarile locale (romanesti, ca straine sunt de zeci de ani), o sa vedem si la noi o crestere.

  2. Alin

    Ma intereseaza acest tip de agricultura si va rog sa ma lamuriti cu privire la urmatoarele aspecte:
    – care este diferenta intre o semanatoare normala si no-till? daca exista asa ceva, sau orice semanatoare se poate folosi pentru no-till?
    – exista astfel de semanatori pentru tractoare mai mici 50-70 CP?
    – cum se pot preveni sau combate soarecii care nu mai sunt deranjati pentru ca nu se mai face aratura?

    • Buna ziua, diferentele principale sunt:
      – Greutate mai mare
      – Presiune mai mare pe fiecare sectie
      – La prasitoare, existenta a unor roti care inlatura reziduurile, urmate de un “cutit turbo” (similar discului cu care taiati prajiturile), care deschide mai bine rigola. Schimbarea rotilor de inchidere a brazdei

      Nu stiu daca pentru 50-70 CP exista vreo semanatoare. Pana acum in Romania, stiu de un John Deere 1590 de 3m, care lucra la un tractor de 80 CP, pe teren plat, in sol cu 35% argila

    • Semanatoare de paioase, John Deere 1590

      http://imageshack.com/a/img921/4544/c04DfY.jpgsemanatoare paioase

  3. Semanatoare prasitoareNu cred ca orice semanatoare se poate folosi no-till, desi exista persoane care le-au convertit. Pe cele de prasitoare cu modificarile de care va spuneam, si reglarea sau inlocuirea marcatorului, care se poate rupe in teren neprelucrat.

    Va atasez o poza cu o semanatoare MODIFICATA de proprietar, in judetul SV

    http://imageshack.com/a/img923/492/BWbN3a.jpg

    Vedeti in poza, de la dreapta la stanga:
    – Cutit care deschide brazda
    – Curatitoare (roti care inlatura resturile vegetale)
    – Cutit turbo (deschide brazda mai puternic)
    – Dublu disc pe unde vine samanta
    – Un “calcai” care mai astupa din rigola, si nu lasa samanta sa iasa afara (bucata mica alba din spatele butucului de lemn)
    – 2 roti de tasare, metalice

Leave a Reply to Ovi Cancel reply

Your email address will not be published.

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>