Culturi verzi – o alternativa ieftina la ingrasaminte
Nota: Acest articol face parte dintr-o serie dedicata imbunatatirii solului: ce este fertilitatea solului?, tehnologia no-till, activatori de sol, programe de pasunat.
Culturi verzi – beneficii
Adesea folosite in permacultura, ingrasamintele verzi, numite si culturi verzi, sunt plante semanate dupa sau inaintea culturii principale, tocate sau incorporate in sol inainte de semanat.
Culturile verzi aduc urmatoarele beneficii:
- Scad necesarul de ingrasaminte
- Cresc continutul de nutrienti asimilabili din sol. Leguminoasele sunt in special importante, prin fixarea azotului atmosferic
- Imbunatatesc calitatea solului, cresc materia organica si humusul. Nu trebuie sa uitam ca pentru a avea un sol fertil, trebuie in primul rand sa ii acordam dreptul la vegetatie.
- Conserva umiditatea din sol
- Reduc gradul de imburuienare
- Reduc eroziunea
- Asimileaza nutrienti altfel pierduti prin levigare
- Ofera habitat pentru insectele benefice
Desfintarea culturii verzi de secara, si semanatul porumbului, in aceeasi trecere, folosind tehnologia no-till
Despre culturi verzi si ingrasaminte
Fermierii care folosesc culturi verzi pun mare accent pe plantele leguminoase. Pe langa avantajele enumerate mai sus, acestea fixeaza azotul atmosferic in sol, cu ajutorul bacteriilor specifice fiecarei plante.
Toata lumea stie ca aerul este peste 70% azot. Deasupra fiecarui hectar de pamant, acest element exista in cantitati mai mult decat suficiente pentru orice cultura. Intamplarea face ca acesta sa fie si…gratuit.
Mai surprinde pe cineva faptul ca unii fermieri nu fertilizeaza cu azot, ci folosesc exclusiv plante leguminoase ca si culturi verzi?
Aportul de azot adus de diferite culturi verzi la sfarsitul perioadei de vegetatie variaza, fiind prezentat in tabelul urmator. Sursa : ICPA
Cantitatea de N fixata de leguminoase
Cum trebuie sa gandeasca un fermier care foloseste culturi verzi?
Filozofia fermierilor care folosesc culturi verzi in rotatie este de a avea o planta vie in pamant pe o perioada cat mai lunga de timp din an, pentru a imbunatati calitatea solului. Nu trebuie sa uitam ca dreptul principal al solului, este dreptul la vegetatie. Un sol lipsit de vegetatie, devine in timp infertil.
Astfel, inainte sau dupa orice cultura principala, fermierii seamana diverse culturi verzi.
Multi dintre acesti fermieri folosesc culturi verzi in combinatie cu agricultura conservativa (no-till, sau semanatul in miriste). Vezi pagina despre tehnologia no till.
De altfel, chiar institutul national de cercetare-dezvoltare pentru pedologie, agrochimie si protectia mediului (ICPA) recomanda urmatoarele “Păstrarea permanent acoperită a suprafeţei solurilor cultivate cu vegetaţie este una dintre cele mai importante şi practice măsuri, fiind la îndemâna oricărui fermier, în lupta împotriva unor procese ale degradării solului prin destructurare, crustificare, eroziune, pierdere a stratului fertil, a nutrientilor şi a materiei organice.”
Culturi verzi in lume
La nivel international, tarile care folosesc culturi verzi pe suprafete intinse sunt Brazilia, cu 47 milioane de hectare in 2009 (FEBRAPDP), si SUA, cu 113000 fermieri pe 4.1 milioane de hectare in 2013, in crestere cu 37.5% fata de 2012 (USDA)!!!
Daca aceste doua mari puteri in agricultura mondiala se folosesc de culturi verzi, iar suprafetele sunt in crestere (37.5%!!! in 2013), noi ne putem permite sa fim ignoranti fata de aceste tehnologii?
Culturi verzi cu potential in Romania
In Romania, se disting 2 perioade de insamantare a culturilor verzi: toamna si vara.
Culturile verzi de toamna/iarna se seamana dupa desfintarea culturii anterioare (septembrie-octombrie), cand umiditatea permite, si pot fi: secara, grau, triticale, mazariche, trifoi incarnat, sulfina, ridiche furajera, mustar, nap
Secara folosita ca si cultura verde de toamna
Culturile verzi de vara se seamana de obicei dupa o cultura de paioase sau mazare (iulie), cu cat mai devreme cu atat mai bine, si pot fi: sorg, iarba de sudan, hrisca, floarea soarelui, mei, porumb, fasolita, soia, facelia, mazare, fasole, trifoi incarnat, trifoi persan, trifoi de alexandria, sulfina, nap, ridiche furajera, mustar
Cultura verde de hrisca, semanata dupa grau
Culturi verzi – ce alegem si cand le desfintam?
In primul rand, trebuie sa ne intrebam de ce vrem sa folosim culturi verzi?
Poate ne putem dori un aport de azot, sau o cantitate mare de biomasa, poate vrem un control mai bun al buruienilor, o decompactare a solului, sau doar imbunatatirea habitatului pentru insectele benefice.
Toti acesti factori contribuie la alegerea speciei sau speciilor din cultura verde.
- In agricultura ecologica cuplata cu tehnologia no-till, momentul desfintarii unei culturi verzi este critic. Tocarea sau cosirea reuseste sa distruga cultura verde doar in anumite faze de vegetatie. Daca aceasta operatiune este facuta prea devreme sau prea tarziu, cultura verde isi revine si este nevoie de incorporare.
- Daca vorbim de leguminoase, cantitatea de azot disponibila in sol variaza in functie de momentul desfintarii culturii verzi. Pentru a obtine cantitatea maxima de substanta activa, culturile verzi se desfinteaza la momentul infloririi.
- In cazul celorlalte culturi verzi (non-leguminoase), un alt factor important in alegerea momentului desfintarii este proportia C:N a plantei. Daca folosim unele paioase ca si culturi verzi (secara, triticale, etc), iar planta este prea matura la momentul desfintarii, proportia de C:N creste peste 30:1, iar azotul din sol este folosit pentru descompunerea masei vegetale, devenid disponibil plantei abia urmatorul sezon.
Momentul desfintarii trebuie ales cu atentie, in functie de fertilizarile anterioare, cultura verde, cultura principala, si rotatie. Acesta este un factor critic in reusirea integrarii unei culturi verzi in rotatie
Desfintarea unei culturi verzi de mazariche – o importanta fixatoare de azot
Culturi verzi – incorporam sau nu?
O intrebare pe care si-o pun majoritatea fermierilor care folosesc culturi verzi este daca sa le incorporeze sau nu.
Intr-adevar, incorporarea aduce beneficiile ei, facand nutrientii asimilabili mult mai rapid.
Azotul fixat de leguminoase face exceptie, acesta existand deja in sol, chiar daca se incorporeaza sau nu culturile verzi.
Pe termen scurt, incorporarea este benefica, insa pe termen lung duce la problemele obisnuite asociate cu prelucrarea solului:
- Pierderea apei din sol
- Distrugerea structurii solului
- Scaderea activitatii biologice
- Oxidarea materiei organice
- Formarea hardpanului, in cazul araturii
Cand culturile verzi nu sunt incorporate, nutrientii retinuti devin asimilabili mai lent, iar planul de fertilizare se ajusteaza.
In combinatie cu tehnologia no-till, culturile verzi neincorporate ofera insa avantaje considerabile:
- Apa este retinuta in sol, evaporarea este impiedicata de stratul vegetal de culturi verzi
- Activitatea biologica se mareste sub stratul de mulci. Citeste pagina dedicata solului, pentru a afla importanta biologiei din sol.
- Materia organica si humusul din sol cresc anual, creand un sol fertil
- Buruienile sunt reduse, acestea germineaza mai greu intr-un sol acoperit de resturi de culturi verzi
O intrebare pe care ar trebui sa ne-o punem este: “Daca 30-60% din biomasa culturii verzi se afla in sistemul radicular, mai este nevoie sa incorporam, cand jumatate din munca este facuta gratuit de catre planta?”
Cum folosim culturile verzi de toamna/iarna?
- Se pot insamanta in miriste, prin resturile culturii anterioare (de preferat), sau dupa pregatirea grosiera a patului germinativ
- Perioada de semanat este cat mai repede dupa desfintarea culturii anterioare
- Se desfinteaza primavara (martie – mai) prin cosire, tocare, tavalugire (vezi poza), erbicidare sau incorporare cu 1-10 zile inainte de semanat
- Cultura urmatoare se insamanteaza fie in miriste (de preferat), fie dupa pregatirea patului germinativ
Soia ecologica semanata in culturi verzi semanate de toamna. De remarcat lipsa buruienilor!
Cum folosim culturile verzi de vara?
- Semanatul se efectueaza cat mai devreme, imediat dupa recoltare, mai ales in conditiile climatice din zonele de campie
- Se pot insamanta in miriste, prin resturile culturii anterioare (indicat pentru a impiedica pierderea apei din sol), sau dupa pregatirea grosiera a patului germinativ
- Se desfinteaza toamna, in cazul in care sunt urmate de o paioasa, sau primavara urmatoare, daca urmeaza o cultura de primavara
- Cultura urmatoare se insamanteaza fie in miriste (de preferat), fie dupa pregatirea patului germinativ, la 1-10 zile dupa desfintarea culturii verzi
Culturile verzi – norme de semanat
Principalul scop al unei culturi verzi este de a produce cat mai multa biomasa.
De aceea, cand o planta se foloseste ca si cultura verde, si nu pentru a recolta samanta, norma de semanat este in general crescuta cu 20-40%.
Norme de insamantare la cateva culturi verzi
Nota: Acest articol face parte dintr-o serie dedicata imbunatatirii solului: ce este fertilitatea solului?, tehnologia no-till, activatori de sol, programe de pasunat.
interesant articol dar eram curios daca pot face trifoiul baloti si sa il vand…atunci ma mai ajuta la ingrasarea solului?
Ajuta, din doua motive:
– Aveti sistemul radicular prezent in sol, care poate reprezenta 30-60% din biomasa totala a plantei
– Trifoiul fixeaza azot
Bineinteles, pt beneficii maxime, il incorporati sau lasati la suprafata, dar daca merita vandut, de ce nu?
Personal, daca afacerea principala sunt fructele de goji, as merge pe folosirea trifoiului in amestec cu ceva paioase, ca furaj pentru oi sau gaste.
Aveti nevoie de distanta mai mare intre randurile de plante, si de un gard electric portabil. Lasati animalele/pasarile in interiorul gardului pentru cateva zile, apoi le mutati intr-un padoc nou, cand au terminat furajul.
Aveti beneficiul ca aveti ingrasamant gratuit de la pasari sau ierbivore, si…un produs vandabil – fie ca e carne sau lapte.
Am scris cateva despre folosirea animalelor in plantatii pomicole sau de arbusti aici, spre sfarsitul paginii:
http://permacultura-romania.com/perdele-forestiere/
Bineinteles, toate trebuie integrate intr-o imagine de ansamblu
Aveti vreo recomandare pentru culturi verzi pe terenuri inburuienite (in special papadie), care sa ajute la imbunatatirea calitatii solului si eradicarea buruienilor? Precizez ca solul este in oarecare masura argilos, s-a cultivat in trecut porumb pe el. As dori sa-l revigorez plantand o cultura verde in aceasta primavara. Multumesc.
Buruienile perene (ca papadia) sunt greu de eradicat. E nevoie de o integrare atenta a culturilor verzi in rotatie si de planificarea pe termen lung a asolamentului; doar pentru ca folositi una pt jumatate din 2016, nu inseamna ca veti schimba ceva la calitatea solului sau gradul de imburuienare pe termen lung.
In acest caz, un start bun este amestecul de ovaz + mazare furajera, semanat cat mai devreme (acum ar fi un moment bun la campie).
Norma de samanta ar fi 200-250kg/ha, in proportie 2:1 ovaz : mazare. Nu uitati sa inoculati cu Nitragin
In functie de zona in care sunteti, il puteti urma cu diverse specii, ideal alte paioase
MULTUMIM MULT GABI PENTRU ARTICOLE// NICI NU STIAM DE EXISTENTA LOR//AS VREA SA PUN IN APLICARE UN PROIECT SIMPLU DE PERMACULTURA LA GRADINITA NEPOTELULUI MEU SI AM VAZUT AICI CE/MI TREBUIE//CARTOANE,BALEGAR PUTRED SI PAIE//LE STIAM,CA APLIC SI LA MINE ACASA,DAR NU AVEAM CURAJ SA FAC ACOLO ACEST LUCRU,FIIND O BUCATA DE TEREN INBURUIENATA SI PAMANTUL TARE//
foarte interesant.cautam imformatii prin alte parti a le lumii si constat acum ca avem profesionisti si in Romania
In Romania culturile verzi sunt abia la inceput. Insa la cum se arata lucrurile, cu siguranta vor fi folosite pe scara mare in urmatorii ani!
buna ziua.pot profita de prezenta buruienilor pe un teren de 500 metri patrati pentru a infiinta o gradina cu legume?daca Da ce ma sfatuiti?care sunt regulile pentru infiintarea unor straturi de cultura prin mulcire?va multumesc.
Buna ziua
Am prezentat aici o tehnica usoara de incepere a unei gradini fara sapa
http://permacultura-romania.com/doua-zile-cu-permacultura-la-titu/
Numai bine
La Ermitaj Malin cresc rosiile salbatice peste tot in perioada de vara. In iulie am cules din gradina rasaduri si le-am plantat langa casa. Am curatat in prima faza terenul de buruinei apoi am aruncat seminte de mustar. Dupa asta am acoperit suprafata cu paie pe care le-am udat. In paiele alea am facut loc pentru rosiile salbatice. In fiecare cuib am pus patru-cinci fire. Dupa cateva saptamani mustarul a inceput sa creasca atat de puternic incat nu erau alte buruinei. Rosiile salbatice au crescut in tufe mari si se sprijineau una pe cealalta.