Perdele forestiere – sunt intr-adevar rentabile?
Nota: Acest articol face parte dintr-o serie despre dedicata permaculturii pentru fermier. Citeste si ce este fertilitatea solului?, keyline design – sa ne ferim de seceta si baltiri, controlul ecologic al bolilor si daunatorilor, programe de pasunat.
Adesea folosit in prmacultura, agricultura ecologica, sau conventionala, sistemul agroforestier integreaza pomii fructiferi, arbustii sau arborii in culturi anuale sau perene, cu multiple beneficii:
- Imbunatatirea microclimatului (umiditate crescuta, protectie impotriva inundatiei, temperaturi mai mici vara si mai mari iarna, pagubele cauzate de vant mult reduse). Intr-un sistem bine planificat, prezenta unor perdele forestiere poate echivala cu un plus de 100l precipitatii anual! Fermierul Gheorghe Albu, raporteaza productii de grau cu 30-50% mai mari in zonele cu perdele forestiere, ajungand la 8t/ha. Citeste mai multe despre ferma sa!
- Combaterea naturala a daunatorilor, incurajand populatiile de pradatori naturali
- Stoparea eroziunii si imbunatatirea constanta a solului, cu 0 costuri de intretinere
Vezi efectul perdelelor forestiere asupra culturilor de porumb si grau in judetul Constanta in reportajul de mai jos!
In ciuda parerii profanilor, costurile de infiintare a unei perdele forestiere sunt infime, situandu-se intre 200 – 400 RON / ha de teren agricol protejat. De asteptat, avand in vedere ca pretul unui puiet silvic este de….30 bani.
Dupa stabilirea unei perdele forestiere, aceasta lucreaza pentru fermier 365 zile/an, protejand culturile, fara vacanta sau concediu, timp de generatii intregi. Intelegerea si folosirea mecanismelor naturale deja existente scuteste fermierul de bani aruncati si timp pierdut.
Sistemul aduce profit in fiecare an, in timp ce valoarea terenului creste odata cu trecerea timpului.
In interiorul unei perdele forestiere de la INCDA Fundulea
Cum influenteaza perdelele forestiere daunatorii din ferma sau gradina?
Cea mai ieftina si viabila solutie de a scapa de daunatori este crearea unui ecosistem in care pradatorii acestora sunt in populatii suficiente pentru a-i tine sub control, lucru realizat de vegetatia spontana in mod natural, dar si de diversitatea culturilor.
Inca din anii 1950, in Romania, la SCDA Turda s-a cercetat impactul plantarii de perdele forestiere asupra insectelor daunatoare, concluzia fiind: “..exista un echilibru entomocenotic real, astfel incat nu se inregistreaza situatii critice de atac al daunatorilor si nu se impune aplicarea tratamentelor cu insecticide”.
Impactul perdelelor forestiere in cultura mare. Tripsi – de 6 ori mai putini, Afide – de 10 ori mai putine
Si atunci ne punem intrebarea: “Continuam orbeste sa aruncam cu banii pe insecticide, care omoara si insectele ce tin daunatorii sub control, sau invatam sa gandim de 5 ori inainte sa actionam?”
Mecanisme naturale de control al daunatorilor – O buburuza hranindu-se cu afide
In cuvintele institutului de cercetare-dezvoltare pentru pedologie: “Diversitatea biologică creşte stabilitatea şi producţia totală a oricărui ecosistem şi de aceea este o precondiţie importantă şi necesară în dezvoltarea unei agriculturii durabile”
Din punct de vedere antreprenorial, o diversitate de culturi asigura rezilienta in fata pretului pietei si a conditiilor climatice din fiecare an, asigurand un flux constant de venit fermierului, fata de riscurile unei singure culturi.
Sistemul agroforestier in lume
Sistemul agroforestier este pretabil la orice scara, de la gospodarii mai mici de un hectar si microferme, pana la ferme mari, cu ajustarile de rigoare.
La nivel european, EURAF (federatia fermierilor ce folosesc sistemul agroforestier) isi propune implementarea acestuia in 50% din fermele europene pana in 2020.
Credeti ca vesticii recunosc valoarea acestui sistem, daca si-au ales ca obiectiv implementarea sistemului in 50% (!!!) din fermele existente? Cum ar fi ca jumatate din campurile din jurul unui sat romanesc, sa contina perdele forestiere? O schimbare radicala de peisaj.
Din pacate, in Romania, aceasta federatie este extrem de slab reprezentata, atat ca prezenta cat si la nivel politic.
In ciuda acestor nesanse, orice agricultor inteligent poate si ar trebui sa integreze perdelele forestiere in ferma sa daca poseda cunostintele necesare!
Si plantele de cultura pot fi integrate intr-un sistem agroforestier, crescand varietatea de produse! In imagine – cartofi cultivati intre randurile de alun. Ingrasaminte mai putine, umiditate crescuta, protectie impotriva vantului, secetei, si inundatiei, problemele cu daunatorii reduse.
Cum integram sistemul agroforestier intr-o ferma?
Cand vine vorba de perdele forestiere, impresia comuna a fermierilor este ca “pomii stau in drum”.
Intr-adevar, daca plantam aiurea, prezenta pomilor va prezenta o problema. Pana la urma, orice activitate facuta dupa ureche are sanse mari sa nu iasa cum trebuie.
Dupa un plan care ia in considerare panta, orientarea, latimea de lucru a utilajelor, agrotehnica, rotatia, si cunoasterea amanuntita a specilor, prezenta pomilor fructiferi sau a unor perdele forestiere ajunge sa fie un beneficiu imens pentru fermier.
In practica, sistemul agroforestier consta in introducerea de randuri de pomi la distante variabile(10-150m) in cultura, pastrand intervalul dintre randuri cultivat.
Astfel, exista mai multe variante:
Pentru ferme mici si mijlocii
- Randuri de arbusti sau pomi fructiferi, latimea randului este de un pom, iar distanta dintre randuri este mica (10-50m). Intervalul dintre randuri este cultivat cu legume, arbusti fructiferi, sau folosit la cresterea animalelor / pasarilor
Marea Britanie – Randuri apropiate de mar, legume cultivate in interval
Pe fundal, arbusti fructiferi (coacazi), cultivati intre randurile de mar. Sistem intensiv, judetul Arges
Pentru ferme mari
- Perdele forestiere – randuri de arbori silvici, latimea randului mai mare (5-10 arbori), iar distanta dintre randuri 50-150m. Intervalul dintre perdele este adesea teren arabil, sau pasune
Gheorghe Albu (Constanta) si o serie de perdele forestiere de salcam. Productii sporite cu 30-50%, ajungand la 8t de grau / ha
In designul de permacultura, distanta dintre perdele forestiere sau randuri de pomi/arbusti fructiferi variaza in functie de speciile cultivate, si de talia pomilor, pentru o functionare optima a intregului sistem.
Ce cultivam in intervalul dintre randuri, intr-un sistem agroforestier?
Vegetatia dintre randuri, poate fi de mai multe feluri
- Culturi anuale, teren arabil, caz in care distanta dintre randuri trebuie sa fie multiplu de o brazda (2x latimea de lucru a utilajului), pentru a eficientiza folosirea spatiului cultivat
- Plante perene pentru recoltat (arbusti fructiferi, vita de vie, topinambur, anghinare etc)
- Pajisti si pasuni perene, pentru pasunat
Sistem agroforestier francez, grau intre randuri de plop. Se observa distanta dintre randuri, 2x latimea de lucru a combinei
Combinatia dintre randuri de pomi fructiferi diversificati si pasune in interval este profitabila, usor de administrat, ofera beneficii agroecologice considerabile, si se poate implementa fara o investitie majora, fiind varianta aleasa de multi practicanti de permacultura si agricultura ecologica. Animalele urmeaza un plan de pasunat (citeste aici), sunt ingradite cu gard electric pentru a nu afecta pomii, iar padocul este schimbat zilnic.
Un sistem similar, format din oi si nuc, este practicat si la SCDP Iasi, pe o suprafata de 5ha.
Sistem agroforestier cu oi si pomi fructiferi, SUA. Gardul electric apara pomii de animale, care fertilizeaza gratuit pomii
Pomii primesc ingrasamant gratuit, nu sufera de competitia ierbii (care este pasunata), iar animalele beneficiaza de umbra si protectie impotriva vantului, factori extrem de importanti pentru productivitate. In agricultura ecologica, animalele pot consuma si fructele cazute din cauza bolilor sau daunatorilor, intrerupand ciclul vietii acestora si contribuind la diminuarea lor urmatorul an.
Cum orientam randurile de pomi sau perdelele forestiere?
Un factor foarte important in proiectarea unui sistem agroforestier este orientarea randurilor de pomi, arbusti, sau arbori alesi.
Aceasta poate varia, si se stabileste in functie de factorul limitant al terenulu, fiind integrata in designul fermei:
- In fermele mari – pe directia curbelor de nivel, pentru a maximiza absorbtia si retentia precipitatiilor, si a stopa eroziunea. Cea mai benefica orientare. Citeste mai multe pe pagina Keyline Design
- In fermele mici – de la nord la sud, pentru a maximiza lumina disponibila plantelor, in situatiile in care randurile sunt foarte apropiate (sub 10m)
- In zonele cu vant puternic – perpendicular pe directia vantului dominant
Specii folosite in perdele forestiere
Perdelele forestiere contin intotdeauna o multitudine de specii, cu talii diferite, cele mai intalnite fiind: salcam, gladita, plop, frasin, ulm, stejar, paltin, tei, corcodus, cires salbatic, mar paduret, par paduret, mahaleb soc, paducel, porumbar, maces, salcioara.
In permacultura si agricultura ecologica, este recomandat ca si speciile pomicole sa fie diversificate, alternand randuri sau plante samburoase (cires, visin, prun, cais, piersic) cu semintoase (mar, par, gutui) sau nucifere (nuc, alun, castan).
Sistemul agroforestier in agricultura traditionala din Romania
De multe ori, am auzit de la taranii batrani expresia : “pomii rodesc mai bine cand sunt aproape de padure”. La intrebarea: “de ce?”, nu au stiut sa-mi raspunda.
Stiinta moderna explica acest fenomen prin beneficiile aratate la inceputul paginii.
In mod traditional, sistemul agroforestier se foloseste in zonele de deal ale Romaniei prin combinatia pomi si arbusti fructiferi + pasune, desi distantele de plantare sunt adesea neoptime, iar tehnologia – cu mult depasita. Un album foto ce surprinde astfel de practici traditionale se poate vizualiza aici.
Nota: Acest articol face parte dintr-o serie despre dedicata permaculturii pentru fermier. Citeste si ce este fertilitatea solului?, keyline design – sa ne ferim de seceta si baltiri, controlul ecologic al bolilor si daunatorilor, programe de pasunat.
…….perdelele forestiere propuse de reporter sint varza cu carne,normal ca orice taran autentic stie ce inseamna protectia oferita de pomi si arbusti,numai ca trebuie sa ei in calcul suprafata umbrita ce rezida,in cazul salcimului trebuie sa ei in considerare ca aceasta specie cistiga teren la fiecare an…….ma rog,eu cred ca fiecare trebuie sa isi faca treaba lui,taranii la pamint,ziaristii la ziare….
Ceea ce spuneti dv e corect..perdelele se proiecteaza in functie de mai multi factori, in functie de obiectivele proprietarului si conditiile pedo-climatice.
De aceea, va recomand sa omiteti interviul si sa cititi articolul. Veti avea mai multa claritate asupra mesajului transmis