Cheia agriculturii – fertilitatea solului
Nota: Acest articol ofera informatii generale despre fertilitatea solului. Pentru metode viabile economic de imbunatatire a solului in ferma, vezi paginile urmatoare: compost si activatori de sol, culturile verzi, tehnologia no-till, programe de pasunat.
Toti fermierii vor productii ridicate si costuri mici. Tehnologia de cultura, asolamentul, samanta, ingrasamintele, tratamentele (ecologice sau nu) – toate au un rol bine definit. Insa sunt acestia singurii factori?
O informatie mai putin cunoscuta omului de rand este cat de mult poate fertilitatea solului sa creasca productia si sa scada nevoia de inputuri.
Mai devreme sau mai tarziu, daca fermierul vrea sa lucreze pentru buzunarul propriu, si nu al furnizorului de inputuri, va trebui sa inceapa sa-si puna intrebarea cheie: “Cum cresc fertilitatea solului?”
Acelasi sol, cu tratamente diferite, in 3 ani. Care credeti ca va produce mai mult si cu mai putine inputuri?
Ce diferente face fertilitatea solului intr-o ferma?
- Productii crescute cu 20-50%
- Reducerea ingrasamintelor cu 10-50%, in cazuri exceptionale cu 100%
- Scaderea incidentei bolilor
- Cresterea capacitatii de inmagazinare a apei
- Reducerea baltirilor
- Contributia la combaterea schimbarilor climatice
Ce anume creeaza fertilitatea solului ?
Amintiti-va de ultima data cand ati fost intr-o padure. Sub stratul permanent de frunze, se afla un sol afanat, permeabil, umed in mijlocul verii, si, mai presus de toate, extrem de fertil.
Cati fermieri stiu insa ca acest sol este creat si intretinut de secretiile bacteriilor, de ciuperci, radacinile plantelor, si microfauna din sol (rame, microartropozi, nematozi, etc)?
Bineinteles, fara mineralele necesare, si proportile optime ale acestora, o cultura nu poate reusi. Insa rolul micro si macroorganismelor in solubilizarea si echilibrarea mineralelor este esential.
Intelegand principiile de functionare, fertilitatea solului dintr-un camp agricol poate fi imbunatatita drastic, intr-un ritm mult mai rapid decat cel natural
Majoritatea agricultorilor accepta fertilitatea solului ca fiind ceva fix, care nu poate fi schimbat. Sa fie adevarat? Daca da, cum se face ca padurea de la marginea terenului agricol are un sol total diferit?
Dar ca doua parcele cu tratamente diferite creeaza soluri diferite?
Parcele invecinate, cu tratamente diferite. Se observa diferenta clara de afanare si permeabilitate. Care va oferi productii mai mari?
Importanta ramelor in fertilitatea solului
Charles Darwin a descoperit ca intr-un sol bine intretinut, numai ramele produc 46 t/ha/an (!!!!) de ingrasamant de cea mai inalta calitate – humusul de rama.
Cantitatea de fertilizant necesara pentru a completa cele 46 t/ha/an pe care un sol fertil le produce gratuit este, evident, cu mult redusa.
Va mai surprinde faptul ca fermieri ca Gabe Brown, in ferma sa de 800 ha, fertilizeaza terenurile doar prin culturi verzi de peste 20 de ani, obtinand productii peste media locala la un cost mult mai mic, si crescand anual fertilitatea solului?
Care este cheia? Cresterea continutului de materie organica din sol de la 1.8 la 5.7%, folosind metodele descrise aici.
Urmariti mai jos povestea lui in 2 minute!
Rolul microorganismelor in fertilitatea solului
Am discutat despre rame, unul din organismele importante din sol. Dar ce se intampla cu cele pe care nu le putem vedea cu ochiul liber, microorganismele? Nici nu am adus in discutie rolul bacterilor, fungilor, protozoarelor, sau nematozilor in fertilitatea solului, o armata gata sa lucreze pentru fermier 365 zile / an, 24 h / zi.
Intr-un sol agricol lucrat conventional, greutatea microorganismelor de pe un hectar este de cateva zeci de grame, in timp ce intr-un sol bine intretinut, acestea cantaresc cat 3 vaci!! Imaginati-va diferenta!
Cum influenteaza microorganismele fertilitatea solului?
Microorganismele sunt organizate ca o adevarata societate muncitoreasca, cu singurul scop de a creste fertilitatea solului:
- Prin acizii pe care ii secreta, solubilizeaza micro si macronutrientii din sol, care altfel ar fi indisponibili plantelor, deci ca si inexistenti. Cu alte cuvinte, ofera ingrasamant gratuit
- Achizitioneaza materia prima (materia organica si substantele minerale din sol) de la furnizori (particule minerale, exudari si resturi vegetale)
- Transforma materia prima intr-un produs finit (humus), utilizat de consumatori (plantele de cultura)
Cum au loc toate aceste “tranzactii”? Printr-o infrastructura bine definita pe care o folosesc in fiecare secunda a zilei.
Astfel se creeaza afanarea, porozitatea, si capacitatea de retentie a apei, cu alte cuvinte, structura solului.
Un fermier inteligent isi pune urmatoarea intrebare: “De ce sa prelucrez excesiv solul, cand ramele, fungii, si radacinile plantelor fac acest lucru gratuit, fara problemele generate de utilaje ca hardpanul, distrugerea structurii solului, levigarea, sau scaderea permeabilitatii?”
Ca in orice societate, exista responsabili cu deseurile, care indeparteaza substantele poluante si le fac inerte, dar si hoti si infractori (boli).
Fermierul informat organizeaza eficient societatea, si are grija ca in aceasta sa existe o “politie” care sa se ocupe de boli – o multitudine de microorganisme benefice, in timp ce organismele patogene sunt limitate. Astfel, fertilitatea solului creste anual.
Toata lumea stie ca penicilina este extrasa dintr-o ciuperca. Si atunci, de ce aruncam banii pe fungicid in loc sa ne folosim de aceasta (si de multe altele ca ea) pentru a tine bolile sub control? Folosind in mod inteligent armata de microorganisme, banii raman in buzunarul fermierului.
Cum inmultim microorganismele benefice pentru a creste fertilitatea solului?
Daca vorbim de culturi anuale (cereale, oleaginoase sau legume), strategiile principale sunt:
- Cand incepem cu solul dintr-o ferma conventionala, microorganismele nu se gasesc in sol. Solul trebuie inoculat, adesea folosind compost, ingrasamant bacterial, sau un activator de sol. Citeste pagina “Despre compost si activatorii solului“!
- Pentru a se reproduce si a creste fertilitatea solului, organismele au nevoie de un aport de hrana potrivit : resturi de plante si exudari. Trebuie sa stim ca solul are drepturile lui, si cel mai important este dreptul la vegetatie. Culturile verzi sunt esentiale. Citeste pagina dedicata culturilor verzi.
- Prelucrarea solului schimba organizarea “societatii muncitoresti” din sol. Lucrarile trebuie mentinute la minim, tehnologia no-till fiind cea mai benefica. Citeste pagina despre tehnologia no-till.
- Rotatia adecvata a culturilor
- Adesea, schema de fertilizare se schimba, mai ales la fertilizarea cu azot
In cazul plantelor perene sau a pasunilor, se foloseste activatorul de sol si un program de pasunat potrivit. Schma de fertilizare se poate schimba si ea. Citeste si : Beneficiile programelor de pasunat.
Cum se distruge fertilitatea solului
Fertilitatea solului scade atunci cand materia organica sau activitatea biologica sunt in scadere, si se produce prin:
- Eroziune – hidrica sau eoliana. Pe terenurile ce folosesc ogorul negru o mare perioada din an (cerealele fara culturi verzi de iarna sau vara, plantatii de pomi sau arbusti in care intervalul dintre randuri este intretinut ca ogorul negru)
Eroziune eoliana – solul este spulberat in vant. Nutrientii sunt aruncati pe fereastra
- Inlaturarea masei vegetale (hrana micro si macroorganismelor) – adesea in tara noastra prin ardere
- Lucrarile excesive ale solului (arat / discuit anual) au efect negativ asupra biologiei si a materiei organice, care oxideaza, si distrug incet, dar sigur, fertilitatea solului
- Pasunatul unui padoc pentru o perioada lunga sau intoarcerea animalelor pana ca plantele din padoc sa se fi regenerat.
- Folosirea excesiva a fungicidelor, distrugand activitatea microbiologica, si in consecinta, fertilitatea solului
Buna ziua,
Am citit cu mare interes cele descrise de dvs in site, motiv pentru care as dori sa accesati si site-ul nostru si pe viitor poate reusim sa avem o cloaborare.
In cazul in care doriti mai multe informatii despre noi, va stau la dispozitie.
Multumesc
Buna ziua
Am studiat site-ul dv, suntem pe aceeasi lungime de unda, cu privire la importanta microorganismelor in agricultura.
Cu privire la o colaborare, v-as ruga sa imi scrieti pe mail, la adresa permacultura.strambeni@yahoo.com
Am citit cu mare interes tehnologia descrisa aici de dvs.. paralel incerc sa implimentez in practica ce am invatat pina acum, si deja vad ca sunt rezultate pozitive. Desi realizez ca mai am mult de invatat imi doresc o colaborare in acest sens. Multumim…
Un articol de nota 10 ! Am recomandat articolul mai departe si am salvat blog-ul pentru a putea citi si alta data.
Ma bucur ca a fost util!
Buna seara ,am citit articolele dvs.,foarte interesante.Am un teren de cca 1ha,as vrea sa seman lucerna si ovaz .Pe el s-a recoltat porumb anul acesta .Ce ma sfatuiti ,sa-l ar ,sa-l discuiesc ?Anul acesta ,anul viitor?Va multumesc.
Buna ziua
Va sfatuiesc sa semanati la primavara un amestec de lucerna, trifoi alb, trifoi rosu, 1-2 paioase, si cateva flori perene.
Daca se poate lucra terenul, arat din toamna, si discuit in primavara.
Spor!
Buna seara,
Am o plantatie de goji de 1,5 ha. Ar trebui semanat ceva intre randurile de arbusti ? (latime de 2,5 m).
Trifoiul sau lucerna ar afecta prin radacinile lor plantatia?
Alte solutii?
Multumesc,
Buna ziua
In nici un caz nu semanati lucerna, este extrem de competitiva cu arbustii dv.
Cea mai buna alegere este sa semanati un amestec de mai multe specii, din care majoritatea sa fixeze azot.
Va recomand urmatoarele specii:
– trifoi rosu si trifoi alb
– cepoase perene (mai greu de gasit samanta in Romania)
– flori bulboase perene de talie joasa
– buruieni spontane necompetitive (talie joasa) : papadie, coada soricelului, macris, stevie, etc
Proportiile se aleg in functie de conditiile pedo-climatice si cum vreti sa administrati vegetatia dintre randuri (nr de coase)
In primul an semanati amestecul impreuna cu o cultura ascunsa de paioasa pentru a inabusi buruienile